
“In due gufi” hanno ricevuto offerte di salvataggio, ma i fondatori della libreria affermano che “non può continuare.
https://hotnews.ro/la-doua-bufnite-au-primit-oferte-de-salvare-dar-fondatoarele-librariei-spun-ca-nu-se-poate-continua-asa-oamenii-veneau-se-uitau-la-carti-le-recomandam-si-apoi-l-2004805
di Akkermannn
12 commenti
>și apoi le cumpărau online”
WOW! Am auzit ca unii le citesc pe niste bucati de plastic care lumineaza de iti incap in mana si pot contine zeci de mii de carti! Aproape magie!
Structură de ofertare, indecvată. Poate că era nevoie de un club închis, care să ajungă la achiziția operelor literare, printr-un cerc de lectură, prin întâlniri cu autorul, ceva bonusare, etc. Evident, dacă creezi un bricks & mortar lumea se va duce la online, la achiziții, din moment ce și-au luat valoarea adăugată de la Două bufnițe.
Puteau sa deschida o cafenea in librarie sau sa vanda si altceva pe langa carti si supravietuiau. Asa se face.
Asa. Dati vina pe oameni, nu pe deciziile voastre de business. Carturesti cum de inca rupe, daca lumea cumpara online?
Bro doamnele astea și-au dat seama că nu se descurca să facă treabă asta profitabila și au renunțat. Nu mai vor să prelungească agonia și nici nu au putere sau știință sau voința sa se adapteze. E decizia lor, tot respectul. E greu sa transformi o pasiune într-un business
Inteleg, e cu adevarat greu sa concurezi cu online-ul si digitalul, si pe de alta parte cu giganti ca Diverta sau Carturesti… dar sa iesi in presa si sa-ti blamezi clientii, asta nu inteleg.
Tocmai ca in business trebuie sa intelegi comportamentul consumatorului si sa te adaptezi, mai ales in domeniul lor. Dar comentariile lor din presa mi se par pur rautacioase, cu un strop de “Sa se faca, domnle” sau mai degraba “Sa mi se dea” referitor la scutiri de taxe din domeniul culturii si al cartilor.
Am citi articolul si concluzia mea in calitate de antreprenor este una singura, si anume management defectuos, refuzul de a se adapta la cerere si competiție, totodata fondatoarele au mentalități de victime si dau vina pe oricine altcineva (guvern in cazul de fata) in loc sa isi asume esecul, ori sa incerce sa schimbe ce nu merge. Pacat, proiectarea caracterului personal intr-un business nu face nimic altceva decat sa limiteze optiunile.
“Dintr-un business cu carte, în cel mai fericit caz, ajungi pe zero.” – asta nu e business, e act de caritate 🤡
“Lipsa unei legi a prețului unic al cărții face ca librăriile fizice să nu poată concura cu retailerii online, care oferă reduceri mari, explică co-fondatoarea.” – No shit, dar la un magazin online v-ati gandit? 🤡
“O librărie care face 50% din cifra de afaceri din carte ar trebui susținută – prin scutiri de taxe, chirii accesibile.” – Nu? Mai preferential asa, eventual sa va plătească statul cota din chirie, de ce cartea ar fi mai cu moț decat orice alt business din zona de cultura (sau chiar orice alt business)? 🤡
“Cititorii noștri au fost aici, au cumpărat, ne-au susținut. Nu e despre ei. Problema e că, în această țară…” – Ba este fix despre ei, si DOAR despre ei, sa pasezi vina pe factori externi cand tu te incapatanezi sa mentii un concept care nu functioneaza si refuzi sa te adaptezi, este lipsa de asumare si bad management 🤡
“Decizia de a închide „La Două Bufnițe” nu e un eșec personal, mai spun cele două fondatoare, ci un simptom al unui sistem care „nu susține cultura”.” – Ba este fix un esec personal, cand vezi ca asa nu merge, schimbi modelul, nu te apuci sa dai vina pe altii cand competitorii tai au profit in acelasi cadru fiscal. Nu este despre faptul ca nu se sustine cultura, este despre faptul ca romanii nu citesc atat de mult pe cat cred ele, nicio campanie sau “sustinere” n-o sa schimbe decizia unui individ cu referire la asta cand tu traiesti intr-o epoca a vitezei si a informatiei comprimate.
Singura solutie viabila este inchiderea locatiei fizice si trecerea in online, unde ai costuri de operare infime si mai mult spatiu de manevra pe vanzari si marketing.
Cu parere de rau o zic, succesul nu este dictat de concept, si nici de guvern, ci de flexibilitatea cu care te poti adapta la cerere versus costuri, nimic altceva, imaginea este doar complementara 🤷♂️
Ma asteptam sa dea vina insuccesului lor pe faptul ca romanii nu citesc, lucru cu care as fi putut sa empatizez dar nu a fost asa.
E ca un magazin de scara blocului care se plange ca nu poate sa faca fata emag-ului si da vina pe stat si clienti in loc sa realizeze ca modelul lor antreprenorial e depasit.
Asta e modelul de business al lui RedGoblin: lumea vine, intreaba, angajatii fiind pasionati au toate raspunsurile, apoi cumpara online. Dar cateodata, te duci in magazin si cumperi ceva. Sunt sme pt orice e boardgame sau pen&paper, sau mtg, sau any nerdy stuff. Se poate. Nu se imbogateste nimeni, dar multi traiesc dintr-un hobby. Astea 2 nu.
La doO bufnitze.
Foarte fain sa dai pe un ebook acelasi pret ca pe o carte fizica, care are costuri de productie si manipulare.
Nevasta mea alataieri: vrea sa mergem la bufnițe sa luam ceva de acolo în semn de solidaritate(ea nu fusese niciodată): ia vreo 7 cărți dintre care 6 de copii și un joc, 500 și ceva de lei. Mergem spre casa asa făloasa cum zic banatenii ca făcut o fapta buna. Când ajunge acasă și se uita pe preturile cărților și vede ce scumpe le-a luat o apuca dracii(cumpără zeci sau sute de cărți pentru grădinițe de vreo 3 ani).
Îmi pare rău că se închid pentru oamenii care frecventau acel loc, era o chestie culturala mișto.